Afundată între dealurile împădurite ale Masivului Dealul Mare Hârlău cu deschidere spre Vest şi Sud Vest, satul Tudora întretăiat de pâraie cu albii adânci ale căror vârtejuri rostogolesc din belşug bolovanii şi copacii bătrânului codru, îşi răsfiră casele de-a lungul acestor pâraie în găvanele şi pe coastele dealurilor care adăpostesc satul de furia vânturilor şi furtunilor.
Departe de centrele orăşeneşti, satul Tudora situat la răscrucea Drumului Siretului pe care negustorii vremurilor îşi duceau mărfurile din ţinuturile joase ale Dunării spre cele nordice ale Kievului şi mai departe până la L’vov cu Drumul Hârlăului pe care marele domnitor Ştefan cel Mare, şi mai apoi urmaşii acestuia, în drum de la cetatea de scaun – Suceava spre podgoria domnească de la Cotnari treceau pe la doamna Tudora care-şi avea curtea în aceste locuri.